Dimineți obosite


for you were meant to be with me, here (Rome – The Accidents of gesture)

diminețile mă deprimă. perspectiva lucrurile exterioare mie ce trebuie îndeplinite îmi accelerează bătăile inimii. totul depășește limitele impuse și universal acceptate, în special durerea de cap. neodihna îmi încercănează voința hrănită cu planuri mărețe în noaptea precedentă.

totul pare realizabil în timpul nopții; chiar mai ușor. poate din cauză că în fața noastră se mai află atunci câteva ore de amânare. pentru că de fapt perspectiva amânării este consolatoare. atâta timp cât nu acum trebuie, cât nu acum este termenul limită, ne simțim în siguranță la adăpostul complacerii în amânare, în „mai încolo”.

aș vrea să nu am nicio obligație. măcar azi, deși m-am trezit, ca în fiecare zi, însuflețită de perspectiva eventuală a atâtor datorii îndeplinite până la sfârșitul zilei. perspectiva nopții, adică.

©micdejundebucuresti.blogspot.com

©micdejundebucuresti.blogspot.com

Anunțuri

2 gânduri despre „Dimineți obosite

  1. ieeiii.. nu sunt singura care ma simt asa:X… si eu urasc diminetile 😦 sunt cele mai urate si posomorate dintre toate momentele zilei ..Tocmai de aceea eu imi fac propriile dimineti.. ( dupa ora 12 la mine este dimineata.. si ma pot trezi in voie).

  2. Cu toate ca nici mie nu-mi plac diminetile(dupa o seara petrecuta cu beitii in cafenea…:D) am impresia ca pe voi, la fel ca si pe mine, va streseaza dimineata cand tre’ sa mergeti la scoala:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s